Unul dintre cele mai frecvente regimuri de avarie in sistemul electroenergetic este regimul
 de scurtcircuit cind transformatoarele de putere (alaturi de alte echipamente) sunt parcurse pe durata
 avariei de curenti de scurtcircuit si sunt supuse solicitarilor mecanice create de acesti supracurenti. 
Transformatoarele se pot avaria datorita eforturilor rezultate la scurtcircuite. Problemele pot sa apara 
in special la transformatoarele de mare putere intrucit performantele lor la scurtcircuit sunt rar 
demonstrate prin incercari. Chiar daca a progresat mult tehnologia prin care se asigura rezistenta
 transformatoarelor la scurtcircuit, totusi problema ramine, in special pentru transformatoarele a
 caror durata de functionare este mai mare . O slabire importanta a infasurarilor poate sa apara 
datorita imbatrinirii termice a izolatiei, aceasta determinind reducerea fortelor de presare si a 
capacitatii de rezistenta la scurtcircuit.
	Defectiunile produse la scurtcircuite exterioare sunt foarte distructive ele manifestindu-se
 sub forma deformarii infasurarilor sau foarte adesea prin scurtcircuite
intre spire. Prilejul cel mai frecvent al acestor scurtcircuite in sistem este defectul faza pamint produs 
ca urmare a loviturilor directe a traznetului. In astfel de cazuri transfor-matorul poate fi deconectat 
de la sistem ca urmare a functionarii protectiilor sale, fiind necesa evaluarea starii reale si stabilirea 
deciziei privind posibilitatea de reconectare a lui la sistem. Inspectiile vizuale sunt foarte costisitoare 
si foarte adesea neconcluden-te. In plus in marea majoritate a cazurilor aceste inspectii sunt dificil 
de realizat in statie
	Metodele clasice de defectoscopie precizate in instructiunile de exploatare sunt insensibile
 pentru detectia deformarii infasurarilor transformatoarelor din exploatare.
	Metodele bazate pe aplicarea impulsurilor de joasa tensiune (IJT) si respectiv analiza 
raspunsului in frecventa (ARF) sunt recunoscute ca fiind mult mai sensibile. 
	Cele doua metode de defectoscopie constind din aplicarea impulsurilor de  joasa tensiune
 si respectiv analiza raspunsului in frecventa se bazeaza pe modificarea inductantelor si a capacitatilor
 locale ale structurii infasurarii, determinata de deformarea bobinelor sau de alte defectiuni. Valorile
 inductantelor si capacitatilor din acest circuit echivalent sunt functie de proprietatile materialelor si de 
geometria infasurarilor. Ele se modifica datorita deformarii sau a altor defectiuni produse de solicitarile 
la scurtcircuit.
	Metoda de diagnosticare (IJT) consta in aplicarea unor impulsuri de tensiune de caracteristici 
cunoscute la una din bornele transformatorului investigat si in inregistrarea semnalelor de raspuns de la
 celelalte borne ale transformatorului investigat, analiza semnalelor mentionate, respectiv interpretarea 
rezultatelor obtinute.
NOVA-IJT are la baza metoda de diagnoza prin impulsuri de joasa tensiune (IJT) si consta din:generatorul 
de impulsuri de tensiune, osciloscopul analog digital si calculatorul de tip PC “laptop” .
	Conexiunile aparatelor la infasurarile transformatorului investigat sunt in concordanta cu tipul
de masurare a semnalelor de raspuns: directa sau diferentiala.
	Generatorul produce impulsuri dreptunghiulare avind timpul de crestere 200 ns, durata reglabila
 in domeniul 1 - 15 microsecunde, amplitudine 500 Vv sau 850 Vv pe o sarcina echivalenta la iesire formata
 dintr-o rezistenta de 75 ohmi in paralel cu o capacitate de maxim 25 nF, frecventa de repetitie 50 Hz.
	Osciloscopul analog digital are domeniul de frecventa analog cuprins intre 0 si 100 MHz, viteza de
 esantionare 40 MS/s , capacitate de memorare proprie
2 kB pentru fiecare canal, interfate pentru cuplare la imprimanta proprie sau la un calculator compatibil XT/AT.
	Calculatorul este de tip “laptop” Pentium 4 
1000 Mb, 256 MB RAM, 40 GB HDD, SVGA color.
	Partea de soft a  acestui nou echipament consta dintr-un pachet de programe care asigura interfata 
cu utilizatorul, stocarea rezultatelor masuratorilor, prelucrarea acestor rezultate (prin suprapunerea rezultatelor 
obtinute in aceeasi perioada de timp sau in perioade de timp diferite si prin determinarea diferentelor cantitative 
intre acestea), prezentarea grafica a rezultatelor si a buletinului de incercare.